I must change

Sakura's POV :

Chiar nu stiu ce se intampla cu mine astazi ... m-am dus chiar la locul unde am incercat sa-l opresc pe Sasuke-kun . Asa ca iar am lasat capul in jos .

" Sakuraa-chaan ! " Am auzit vocea celui care ma intelege intr-adevar , Naruto .

" Naruto ! " Am strigat

" Hei Sakura-chan ! Ce faci aici 'dattebayo ? "

" Eh , ma gandeam la razb- ... razbunarea pe care a ales-o Sasuke-kun "

Pfiuuu ... era cat pe aci sa-i spun lui Naruto despre razboi .

" Hehe .. ce-ti veni asa dintr-o data 'dattebayo ? "

" Nu stiu ... cateodata stau si ma gandesc la echipa 7 , cea care era acum vreo 3 ani ... "

" Sakura-chan ... tu chiar esti deprimata ... ce s-a intamplat 'dattebayo ? "

" Naruto ... "

" Da ... "

" Nu-i asa ca tu ma intelegi ? "

" Cu siguranta ... "

" Si Naruto ... ? "

" Da ? "

" Nu-i asa ca pot sa vorbesc cu tine atunci cand sunt deprimata ? "

" Normal ca poti Sakura-chan ! Sti doar ca poti conta pe mine pentru orice " Spune Naruto zambind .

" Naruto ... ? "

" Da ? "

" Multumesc ! " Spun eu ridicand in sfarsit capul si zambesc .

" Sakura-chan ... tu ai plans ? "

" Nu conteaza acum ... " Spun eu stergandu-ma din nou pe langa ochi . " Am auzit ca vei pleca in Tara Norilor ? "

" Da daa ! Acolo ma voi antrena ca sa fiu mai puternic 'dattebayo ! Doar asa il voi putea aduce pe Sasuke inapoi ... ti-am promis asta , nu-i asa ? "

Cuvintele lui mi-au adus inca un zambet pe fata mea posomorata . " Asta e super ! Si stiu ca mi-ai promis ... cum as putea uita ? "

Naruto zambeste . " Cu cine te vei antrena ? "

" Pai ... inca nu stiu dar Marele Profet de pe muntele Myoboku mi-a spus ca o caracatita ma va indrepta spre calea cea buna sau ceva de genu' 'dattebayo ! Deci cred ca o caracatita ... "

Am izbucnit in ras . " O caracatita ? Pe bune ? "

" Hai mai Sakura-chan ... probabil o fi puternica "

Am inceput sa rad si mai tare . " O caracatita puternica ? "

" Sakura-chan , Sakura-chann ! Nu mai rade ! Sakura-chan ! "

" Naruto ... "

" Da da .. "

" Arigato ... multumesc mult ! " Spun eu imbratisandu-l pe Naruto . Naruto s-a inrosit dar totusi a spus : " Sakura-chan ... ? De ce imi multumesti ? "

" Pentru ca tu mereu esti aici pentru mine si ma faci sa rad ... sincer acum cateva minute credeam ca nimeni si nimic nu ma va putea face sa rad , sau nici macar sa zambesc , astazi . Dar m-am inselat ... mereu va fi un blond prostut care ma va face sa rad si sa zambesc ! "

" Hehe ! Nu trebuie sa-mi multumesti ... pana la urma sunt singurul care te intelege cu adevarat ... "

" Si cand o sa pleci ? "

" Nu stiu ... maine sau poimaine ... "

" Aham ... "

" Ce e ? De ce ai devenit trista din nou 'dattebayo ? O sa-ti lipsesccc ? "

Ma intorc la Naruto si ii dau un pumn in cap . " Asta inseamna ca nu ? "

Ne-am ridicat de acolo si ne-am indreptat spre sat .

" Sakura-chan ... vrei sa mergem la Ichiraku 'dattebayo ? "

" Mersi Naruto dar nu mi-e foame acum ... "

" Ok ... pai eu raman aici ... ne vedem mai incolo atunci "

" Da da ! "

Mergeam pe langa magazine , cand aud o voce .

" Sakura ... " Spune cineva in soapta . Ma uit peste tot sa vad cine m-a strigat si i-am vazut chipul lui Sasuke-kun .

" Sasuke-kun ... ? " Am spus apropiindu-ma dar cand am vrut sa-l ating , iluzia s-a transformat in ceea ce era cu adevarat , un vanzator .

" Ummm ... ma scuzati ... doriti ceva ? "

" Huh ? ... nu ... nu , multumesc . "

Ce e cu mine ? De ce il tot vad pe Sasuke-kun ... ? Probabil e un semn ? ...

Crezand ca sunt obosita , m-am dus acasa pentru a ma odihni . Nu era nimeni acasa , normal , asa ca m-am descaltat si m-am aruncat in pat .