DUPA 1 SAPTAMANA

PDV BELLA

De cand m-am intalnit cu Edward, nu am mai avut incidente. Mi-am vazut in continuare de scoala, casa, cumparaturi. Totul intrase pe un fagas normal iar eu ma simteam mult mai bine, mai normala. Intrasem cat de cat in rand cu lumea. Charlie si Edward s-au mai intanit acasa si la sectie, discutand de ale lor. Eu m-am apropiat mult mai mult de Angela si chiar am inceput sa ma inteleg destul de bine si cu Alice. Nu am fost scutita la o zi fara cumparaturi. Dar mi-a prins bine. Incet-incet am invatat sa nu ma mai tem atat de mult de lume. Sunt la scoala si astept sa inceapa prima ora iar urmatoarea o am cu Edward. De fiecare data cand ma gandesc la el sau daca aud pe cineva pronuntand numele acesta, ma trec fiorii si inima imi bate mai repede. Cred ca m-am indragostit. Zambesc la concluzia asta dar totusi sunt si trista, pentru ca Edward nu va sti niciodata. Nu-i voi spune si-l voi iubi in taina. Imi este dor de atingerea lui delicata, chiar daca o face neintentionat, cand imi ia degetele in mainile lui calde si-mi spune ca totul va fi bine si sa am incredere in el. El nu ar putea iubi pe cineva ca mine. Sunt o fata simpla, neindemanatica iar el este cu adevarat un cavaler. In afara de o atingere delicata pe obraz, nu a incercat absolut nimic si pentru asta ii multumesc. Nu pot sa spun ca sunt fericita, dar in mod cert nu am ce sa-mi reprosez. Mi-am facut prieteni si il am pe Edward alaturi de mine.

- Domnisoara Swan, te-am rugat sa-mi raspunzi la intrebare!

Nu mi-am dat seama ca se sunase de ceva timp, iar profa de mate imi puse o intrebare.

- Ma scuzati, vreti sa mai repetati? Va rog!

- Nu este prima data cand te vad atat de aeriana. Pentru asta meriti nota 4. Te-am avertizat de mult timp. M-am saturat sa te vad la fiecare ora cat de neatenta esti.

- Va rog, este ultima data. Promit ca o sa fiu altfel. Va rog sa-mi mai acordati o sansa.

- Mai vedem. Te rog sa-mi aduci mapa cu lucrarile din masina. Am uitat sa le iau.

M-am ridicat din banca si m-am indreptat spre catedra. Imi dadu cheile si-mi arata unde este masina.

- Ai grija sa nu fugi cu masina, imi spuse ea.

Am zambit si am iesit din clasa. Inca aveam atarnata la brau o borseta in care tineam buletinul, mobilul si ceva banuti. Nu stiu de ce, dar asa ma obisnuisem. Metoda lui Charlie de a ma gasi sau de a-l suna in caz ca aveam o problema. Am iesit din cladire si m-am dus in spatele cladirii, unde parcau profesorii. De obicei ei parcau separat de noi, elevii. Nu stiu de ce. Am luat mapa, am incuiat masina si cand m-am intors, am inghetat. In fata mea stateau cei doi violatori, uitandu-se la mine ranjind. Am vrut sa o iau la fuga, dar unul dintre ei a pus mana pe mine si am scapat mapa pe jos. Mi-a pus mana la gura si m-a lipit de perete.

- Nu ne vede nimeni aici domnisoara. Uite pe cine vedem noi aici. Stii? De mult timp astept sa te reintalnesc. M-am gandit la o smecherie, iar tu o sa ma ajuti.

Am incercat sa scap, dar trupul lui era mult mai puternic decat al meu si practic ma strivea de perete. Am vrut sa strig, dar au iesit doar niste sunete de pisica ce sta sa vomite. A bagat mana in buzunar si a scos o batista pe care mi-a pus-o la nas. Apoi nu am mai stiut nimic.

Ma simteam ciudat iar in jurul meu, aerul avea miros de farmacie. Am intredeschis ochii dar nu am putut distinge nimic, pentru ca era intuneric. Mi-am tinut rasuflarea si am ascultat in jurul meu. Nu se auzeau decat bataile neregulate ale inimii mele. M-am ridicat si am pipait in jurul meu. Asta este un pat? Am intins mana mai sus si am dat de ceva moale. O perna? Unde naiba sunt? Mi-am amintit de borseta si am vrut sa scot telefonul. Surpriza! Imi fusese luata. Dupa cateva minute am auzit zgomote semanand a pasi. M-am tras cat mai in spate pana am ajuns langa un perete. O usa s-a deschis si o lumina sumbra se strecura inauntru. Cand se aprinse lumina, atunci am vazut ca sunt intr-o camera, pe un pat, iar in fata mea statea unul dintre ei.

- S-a trezit mica printesa! spuse el si se indrepta spre pat zambind.

- Nu te apropia sau tip.

- Poti sa faci ce vrei, nu o sa te auda nimeni. Esti departe de casa si nu vei ajunge prea curand acolo.

Imi arunca pe pat o cutie.

- Pregateste-te, apoi coboara la parter, iti voi face o surpriza. Ai la dispozitie 10 minute. Sa nu te gandesti sa fugi, pentru ca nu ai pe unde si chiar daca vei reusi, mai mult de 5 metri in curtea asta nu vei putea sa faci si vei fi prinsa. Vei avea noroc daca nu ti se va taia gatul. Grabeste-te! spuse el apoi iesi din camera.

Inima imi batea cu putere, m-am dat jos din pat si m-am indreptat spre geam. Era intuneric. Am inceput sa plang gandindu-ma la Charlie. Acum, cred ca este disperat, cautandu-ma. M-am indreptat spre pat si am zarit cutia. Era destul de mare. Am deschis-o si inauntru era o rochie rosie pana la genunchi, cu bretelute subtiri, o pereche de sandalute rosii cu negru, o cutiuta cu farduri, un ruj, o perie si o gentuta plic, neagra. M-am intrebat oare pentru ce trebuie sa ma imbrac cand am auzit de jos pe cineva strigandu-ma, spunandu-mi sa ma grabesc ca trece timpul. M-am dezbracat de hainele mele si m-am imbracat cu rochia, m-am incaltat, mi-am periat parul lasandu-l pe spate si m-am machiat putin. Mana imi tremura si ma tot intrebam ce se va intampla mai departe. Am tras aer adanc in piept si am iesit. Am coborat incet scarile iar la parter se auzi o muzica pe care o cunosteam si care trezea in mine anumite sentimente. Semana cu muzica de pe CD-ul lui Edward. Am inaintat si am ajuns intr-un living. M-am cutremurat cand i-am vazut pe cei doi stand in picioare uitandu-se la mine. Unul din ei, cel care ma izbise de perete veni spre mine si vru sa ma ia de mana dar eu m-am retras. S-a incruntat si m-a luat cu putere de brat, bagandu-si unghiile in carnea mea pana mi-au dat lacrimile. Ma arunca pe canapea si se aseza in fata mea.

- Stai cuminte, altfel vei suferi. Nu ne cunosti. Tu stii doar ca suntem cei care te-au violat, dar suntem mult mai mult de atat si iti vom dovedi.

Imi era frica sa deschid gura, asa ca am tacut si am incercat sa ascult.

- In seara asta vei avea parte de o surpriza, spuse el si-i facu semn celuilalt cu mana. Acela iesi din incapere.

- Ce vrei de la mine? am intrebat eu.

- Vreau sa fac bani cu tine. Si daca nu accepti, cineva drag tie va muri.

- Nu te cred in stare. Lasa-ma sa plec, am tipat eu si am vrut sa ma ridic de pe canapea. M-a prins de mana si ma plesni peste gura.

- Tarfa ordinara, ti-a placut cand ti-am tras-o nu?

- Nu vreau nimic, doar sa ma lasi in pace, te rog, vreau sa plec acasa. Tatal meu sigur ma cauta, ete politist si te va prinde. Vei plati pentru asta.

- E lung drumul pana acasa, tocmai de aceea ti-am facut o surpriza, imi spuse el zambind.

Se auzira voci infundate, am incercat sa deslusesc ce spun dar nu am reusit. Am stat cuminte pe canapea asteptand. Dupa cateva secunde a intrat tipul celalalt cu cineva, probabil un barbat, care avea capul acoperit cu ceva pana la baza gatului. Nu stiam cine este si ce treaba am eu cu asta.

- Deci, vei face ce spun eu. Vei fi dama de companie in casa asta, eu iti voi aduce clienti iar tu ii vei satisface pe toti.

- Nu, nu vreau, nu pot, lasa-ma sa plec, te rog.

- Nu vrei? Ti-am spus ca vei avea de suferit, imi spuse el si se intoarse catre persoana legata. Ii dadu un pumn in stomac iar respectivul cazu pe podea.

Am tresarit, nestiind ce treaba are persoana aceea cu mine, de ce il loveste pe el cand eu nu sunt de acord cu ceva.

- Ti-am spus ca-ti fac o surpriza, spuse el si se apleca catre persoana de pe podea. Ii trase masca de pe cap si am inlemnit.

- Tata, Charlie. Nuuu. Ce i-ati facut? Ce treaba aveti cu el? Lasati-l pe el in pace, cu mine aveti treaba. Va rog!

- Taci.

M-am rasucit pe canapea si am alergat catre Charlie. Am ingenunchiat si i-am cuprins fata cu palmele.

- Tata, esti bine? Tata, imi pare rau. Nu am stiut ca esti tu. Iarta-ma.

- Bella, ma striga el incet.

- M-am descurcat bine? Spune-mi ca m-am descurcat bine, ma intreba agresorul razand.

- Esti un nenorocit, am strigat eu si m-am napustit cu pumnii spre el.

Se feri de mine razand si ma tranti pe canapea. Apoi se apleca spre Charlie si il lovi cu piciorul. Am tipat la el, dar nu ma auzea. Celalalt agresor veni spre mine si ma tintui pe canapea cand a vazut ca vreau sa ma ridic. Apoi scoase din buzunar o fotografie si o flutura in fata mea. Era o poza cu mine cand eram maica in bratele lui Charlie. O luase din borseta. I-o arunca celuilalt. Imi adusesem aminte ca il chema Lucas. Acesta lua fotografia si o puse in fata ochilor lui Charlie.

- Uite ceva ce nu vei mai vedea niciodata. Si asta se va intampla foarte curand. Il scuipa pe fata si se ridica in picioare.

Cel care ma tinea se ridica de pe canapea, il lua pe Charlie de brat si-l ridica de pe podea.

- Tati, am strigat eu plangand. Va rog, nu-i faceti rau.

- Bella, voi fi bine, spuse Charlie si parasi camera cu celalalt.

In timp ce ma rugam de Lucas sa nu-i faca nici un rau lui Charlie, am auzit o usa deschizandu-se si cateva voci barbatesti.

Lucas isi indrepta privirea catre ei si zambi.

- Domnisoara, uite, iti vin clientii. Vreau sa fii cat mai provocatoare. Si ca sa nu fii singura, mai am o surpriza pentru tine. Pe tatal tau l-am luat pentru ca mi-a omorat fratele acum 1 an si va plati scump pentru asta. Tu ma vei ajuta. Iar acum iti voi aduce surpriza. Vei fi incantata.

Facu un semn si dupa cateva secunde, intra un barbat in camera cu o fata legata la maini, intr-o rochita neagra asemanatoare cu a mea, micuta de statura si avea capul acoperit, la fel cum fusese Charlie. Incerca sa tipe dar probabil era legata la gura pentru ca scotea doar niste sunete. Lucas veni spre mine si ma ridica de pe canapea.

- Te rog sa-i dai jos masca. Vei avea o surpriza, doar ti-am spus asta.

Ma imbranci pana am ajuns in fata fetei. Saraca se zbatea in bratele acelui barbat si mie imi veni sa plang. Ma uitam la ea si nu-mi venea sa o ating.

- Scoate-i masca am zis, tipa Lucas la mine.

Am tresarit si am ridicat mainile atingand masca. Am tras-o in sus si am avut un soc. Am tipat si am cazut in genunchi.

- Nuuu, de ce ea? Ce vina are ea? Lasati-o in pace. Nu a facut nimic. Va rog, strigam eu implorandu-l pe Lucas.

- Pai placerea este mai mare avand doua fete. Facem cu schimbul. Cand termin cu tine, o iau pe ea.

- Nuuu, nu pe Angela, nuuu! strigam eu plangand.

Angela ma privi si cazu in genunchi langa mine. M-a imbratisat si plangeam amandoua.

- Nepoate, nu ne faci cunostinta? intreba unul dintre barbati pe Lucas.

- Scuze unchiule. Ce prost sunt. Ea este Isabella Swan, fiica celui care mi-a omorat fratele acum 1 an, iar cealalta este prietena ei cea mai buna, Angela.

- Ce fete dragute Lucas. Se pare ca vreti sa va distrati fara noi, spuse barbatul razand.

- Da, vrem sa dam o petrecere, unchiule.

- Pe cine ati mai invitat?

- Suntem numai noi unchiule.

- Aha si va jucati de-a imbracatul sau de-a dezbracatul?

- Te rog, lasa-ne sa plecam, m-am rugat eu de Lucas.

- Taci tarfa, se rasti el la mine si ridica palma.

Dar nu ma lovi, ci doar ma ridica de pe jos si ma arunca pe canapea. O ridica si pe Angela si o arunca langa mine.

- Vreti sa va spun de ce se intampla toate astea? striga Lucas la noi. Pentru ca am aparut pe prima pagina a ziarelor. Stiam ca o sa apar mai devreme sau mai tarziu, dar nu acum.

- Va rog, lasati-ne sa plecam, noi nu avem treaba cu ce se intampla, noi nu vom…..

- Voi nu veti ce?

- Asta nu este treaba noastra.

- Ba cum sa nu! Din cauza familiei Swan am ajuns la ziar. Nu stiu ce sa zic! Unchiule, tu ce crezi?

El dadu din umeri si se uita zambind la noi.

M-am ridicat in picioare si m-am dus catre barbatul acela.

- Va rog, noi nu suntem vinovate, nu stim nimic, nu vom spune nimic. Lasati-ne!

Barbatul ma impinse spre perete si scoase un briceag.

- O Doamne! Te rog, lasa jos cutitul, l-am rugat eu.

Angela se ridica de pe canapea si sari in spatele barbatului. El lua mainile de pe mine, se rasuci si o stranse pe Angela cu putere in brate. Ea se zbatea incercand sa scape si incepu sa tipe.

- Te rog, las-o, nu-i face rau. l-am implorat eu.

- Va rog domnule, lasati-ne sa plecam, se ruga Angela.

- Oh, Angela, chiar nu ne placi deloc? intreba barbatul. Imi pare rau doamnelor, dar chiar nu putem risca.

- Cum? Nu! Va rog, striga Angela plangand.

- Angela, calmeaza-te, te rog, i-am spus eu incet. Ramai calma.

Dar ea nu ma asculta, il calca pe barbat pe picior si fugi intr-o incapere mica, incuind usa dupa ea. Barbatul se napusti la usa si se impinse in ea, incercand sa o deschida cu forta. O auzeam pe Angela strigand dupa ajutor. Eu nu puteam face nimic. Imi era frica si incercam sa nu fac nici o miscare gresita. Barbatul reusi sa sparga usa, o lua pe Angela in brate, incercand sa o dea jos de pe un geam. Il lua telefonul din mana si-l arunca de perete spargandu-l in bucati. O lua de par si o arunca pe jos, dand-o cu capul de cada. Ea cazu si ramase nemiscata. Am tipat si am vrut sa alerg spre ea, dar Lucas ma apuca de brat si ma opri. Brbatul iesi din baie incruntat.

- Trage un pui de somn acum, isi va reveni, spuse el. Uras telefoanele, toata lumea le foloseste pentru mesaje si poze. Scoase din buzunar o punguta cu un praf alb. O goli pe o masuta.

- Vrea cineva o liniuta? E de calitate, spuse el.

- Ce faci dobitocule? Cu fetele de fata? intreba Lucas.

- Linisteste-te Lucas, ele nu vor parasi locuinta decat in preajma noastra. Nu-ti face griji. Daca una scapa, atunci o omori si gata, spuse barbatul si trase pe nas niste praf care semana cu zaharul pudra. Apoi se rezema pe canapea si inchise ochii zambind.

- Unchiule, va trebui sa-ti asumi respansabilitatea pentru ce ai facut, spuse Lucas zambind. E foarte simplu. Stii cum vom face? Uita-te la fata asta, spuse el aratand spre mine. E un inceput bun, continua el. Barbatul se uita la mine si zambi. Apoi se ridica in picioare.

- E timpul sa facem o plimbare, spuse el. Intra in baie si o lua pe Angela in brate.

Lucas ma impinse de la spate si am iesit cu totii din casa. Nu am apucat sa ma uit in jur, ca el ma imbranci intr-o masina. Angela statea langa mine si capul eu cazu in poala mea. Am strans-o in brate. Lucas se urca la volan si dadu drumul la muzica. Dupa 10-15 minute, Angela incepu sa se miste. A deschis ochii si am ajutat-o sa se ridice in fund. I-am facut semn sa taca si sa stea cuminte. Lacrimile curgeau pe obraji si ma lua de mana. Unchiul lui Lucas statea in spate cu noi si o lua pe Angela de umeri. Apoi scoase din buzunar cutitul si cu manerul se juca pe pielea ei, pe genunchi, urcand tot mai sus. Ea incepu sa suspine si se uita la mine. Ma uitam la ea si nu stiam ce sa-i spun. Incepuse sa o mangaie pe brate, ii intoarse brusc capul si o saruta pe buze, apoi pe gat. Ea a inceput sa se zbata si el o cuprinse in brate, lingandu-i lobul urechii. Mi se facu greata, aducandu-mi aminte prin ce am trecut si eu. Imi venea sa strig, sa-l omor, sa-i arunc cu ceva in cap, dar nu stiam ce va fi mai departe daca as face toate astea. Si oricum in fata lor nu aveam nici o putere. Ma putea omori intr-o secunda. Cu lama cutitului se juca pe materialul rochitei, in partea de sus, pe sani, apoi deodata lasa cutitul jos. I-am urmarit privirea si am vazut venind o masina de politiei. M-am bucurat iar Angela incepu sa tipe. Scoase din nou cutitul si il puse la coaste.

- Daca nu faceti liniste, una din voi va muri in momentul asta, spuse el nervos.

Am tacut si ne-am uitat la drum. Ma rugam ca echipajul sa opreasca masina si sa ne salveze. Dar trecuse pe langa noi si se indeparta. Lucas impreuna cu ceilalti incepura sa chiuie. Dupa vreo cateva minute de mers, am luat-o pe un drum spre o padure, adancindu-ne tot mai mult in ea. Abia atunci am observat ca in spatele schimbatorului de viteze, cat sa ajungi cu piciorul era o bricheta de masina. Mi-am intins piciorul cat mai mult si cu varful am impins bricheta. Dupa cateva secunde bune, am luat bricheta si i-am pus-o barbatului de langa Angela pe frunte. A inceput sa tipe iar eu am incercat sa descui usa, sa sar si sa o trag pe Angela dupa mine. Dar barbatul a fost rapid si m-a lovit cu capul de geam. Angela a incercat sa-i muste mana, in timp ce eu am reusit sa descui usa. Lucas s-a intors si incerca sa ma opreasca fara sa incetineasca masina. L-am apucat de par si l-am izbit de spatarul scaunului. Nu a mai fost nimeni atent la masina si am intrat intr-un copac, izbindu-l puternic pe Lucas cu capul de volan. Am iesit din masina si m-am tarat pana in fata ei. Angela iesise si ea si incepuse sa ma strige. Unchiul lui Lucas iesise si el din masina si o pocni pe Angela, aruncand-o pe jos. Lucas deschise si el usa si cobori. Era cu nasul spart si sangele curgea puternic pe camasa. Veni spre mine si ma arunca pe jos. Incepuse sa dea cu picioarele in stomac pana cand nu m-am mai putut misca.

- Ridica-te, striga el la mine. La dracu, tarfa. Se intoarse cu spatele la mine si incepu sa se traga de par.

Intre timp, Angela se ridica si fugi tipand in padure.

- Fugi Angela, fugi, strigam eu dupa ea.

Lucas ma ridica de jos si ma tinea strans in brate tipand la ceilalti sa o aduca pe Angela inapoi. Ii auzeam doar strigatele de ajutor. Lucas ma aseza pe o buturuga si se uita spre padure. Dupa cateva minute bune, i-am zarit pe ceilalti barbati venind, aducand-o pe Angela cu ei. Nu mai avea rochia pe ea, era doar in lenjerie intima. Am inceput sa plang, ma rugam ca macar ea sa scape, deoarece nu avea nici o vina, nu era implicata in nici un fel in toata povestea asta, nici macar eu nu stiam despre ce este vorba. Cand au ajuns, au trantit-o la picioarele lui Lucas.

- Si acum ce facem? intreba unul din barbati.

Lucas se indrepta spre Angela, o apuca de par si o ridica in picioare. Ea tipa de durere iar eu mi-am ascuns fata in pumni. Se indrepta catre unchiul lui si-i spuse:

- Alege una dintre ele!

- Pentru?

- Nu vrei sa te mai simti barbat? in intreba Lucas razand. Alege pe care vrei. Sau pe ambele.

Barbatul se uita la amandoua si intr-un final veni spre mine. Am vrut sa ma ridic dar m-a apucat de mijloc si m-a trantit la pamant. Mi-a tras bretelele in jos si mi-a rupt sutienul.

- Stai draguta, sa te mangai putin, sa simt caldura pielii tale. Mmmm, ce bine mirosi. Lucas veni langa mine si ma apuca de maini.

- Esti patetic! striga Angela. Barbatul se opri si isi ridica privirea spre ea.

- Ce-ai spus? intreba el. Se ridica de pe mine si se indrepta spre Angela.

- Ai inviat dintr-o data, ii spuse el.

Lucas imi lasa mainile si se duse spre Angela. O ridica in picioare.

- Ma vei lovi acum sau ce? intreba ea.

- Nu scumpo, nu te voi lovi, spuse unchiul lui Lucas. Scoase din buzunar cutitasul si o injunghie in stomac. Apoi scoase cutitul si il baga din nou, facandu-i o alta taietura. Ii scoase cutitul si o lasa sa cada pe pamant.

- Nuuu, Angela. Nenorocitilor. M-am ridicat de pe pamant si am fugit la ea. I-am luat capul in brate si am strans-o puternic in brate, plangand. Ea abia mai respira.

- Bella.

- Te rog Angela, nu ma parasi, stai cu mine, ii spuneam eu plangand. Incepuse sa scuipe sange si ma stropi pe rochie.

- Oh Bella, se pare ca o doare rau, spuse Lucas si veni langa noi. Hai sa-i scoatem parul din gura. Totul va fi bine, am chemat ajutoare, spuse el. Nu este atat de grav pe cat pare. Bella, ia cutitul. Fa-o. Nu o lasa sa se mai chinuie. Tu esti ajutorul de care vorbeam.

M-am uitat la Lucas nevenindu-mi a crede.

- Nu o fac. Nu pot. Nu vreau.

- Fa-o, are nevoie de tine. Fa-o.

Am dat din cap ca nu. Se ridica in picioare si ma apuca de par. M-am ridicat si el m-a aruncat pe jos la cativa metri de Angela.

- Crezi ca te joci cum vrei cu mine? striga el la mine.

Ma intoarse cu fata la pamant si incepu sa traga de lenjeria intima. Am incercat sa scap dar nu am reusit. Greutatea lui aproape imi taia rasuflarea. Reusise sa-mi dea chilotii jos si cu greu ma patrunse. Durerea era insuportabila, brutala. Imi puse mana la gura ca sa nu mai tip. Ceilalti stateau in jurul nostru razand si facand glume. Dupa cateva minute, se ridica de pe mine, dar eu nu mai aveam putere sa ma misc. M-au lasat in pace vreo 10 minute, pana cand am reusit sa ma ridic. Mi-am dat rochia in jos sa ma acopar. Cand m-am ridicat am luat si o piatra. M-am uitat la Angela dar ea nu se misca. Nu se va mai misca niciodata. Prietena mea draga, murise. M-am intors catre Lucas si l-am lovit cu piatra in fata, apoi am fugit. Nu m-am uitat in urma. Am ajuns la o apa si m-am scufundat in ea. In urma mea se auzeau strigatele barbatilor si o impuscatura. Dar nu m-a nimerit. Inca. Am bagat capul la fund si inotam mai departe. Gloantele treceau pe langa mine, dar nu m-am gandit la ele. Vroiam sa scap, sa caut ajutor si sa-i vad putrezind pentru totdeauna in inchisoare. Din cand in cand mai ridicam capul la suprafata sa iau aer, pe urma iar ma bagam la fund si inotam mai departe. Am ajuns la malul celalalt si am iesit repede. Am fugit prin padure nestiind incotro sa o iau. Picioarele ma dureau, mainile mele erau pline de pamant, unghiile rupte. Povestea se repeta. Am ajuns in sfarsit la un drum. Speram sa fie circulat, pentru ca era asfalt. Nu stiam incotro sa iau, vroiam ca acei criminali sa plateasca pentru tot raul facut. Nu stiam nimic de Charlie, nici nu avusesem timp sa ma gandesc la el. Ma rugam ca el sa fie teafar. Vroiam sa ajung acasa si el sa ma astepte in prag cu bratele deschise, zambind. Am luat-o pe drum, fara sa stiu unde merg. Soarele stralucea pe cer, cred ca era ora pranzului. Nu mai puteam sa fug. Doar mergeam. In spatele meu am auzit o masina venind. M-am intors si am ramas in mijlocul strazii, sa-l fac sa opreasca. Imi era frica, dar o mica speranta renastea in mine. Masina oprise la cativa metri inaintea mea. Din ea cobori un barbat la vreo 50 de ani, imbracat in negru. Se uita la mine incruntat. Stiu, povestea se repeta. Veni spre mine si ma lua de brat. M-am retras si i-am spus plangand ca am nevoie de ajutor, ca vreau sa ajung la politie, sa denunt o crima si un viol. Din nou. Barbatul ma lua de umeri ma duse la masina. M-am urcat in fata, mi-a pus centura si am pornit.

- Scuza-ma domnisoara, dar de unde esti? ma intreba el.

- Din Forks.

- Dar este destul de departe pana acolo. Mai bine te duc la spital aici, vei vorbi tot aici si la politie. Cum te cheama?

- Isabella Swan.

- Swan? Ca pe politistul din Forks?

- Da. Il cunoasteti? l-am intrebat eu plina de speranta.

- Sigur ca da, este un prieten vechi, ne cunoastem din copilarie. Imi pare rau pentru tatal tau, a fost un om extraordinar.

Ceva in mine parca s-a rupt.

- Cum adica a fost? Este in continuare un om bun si extraordinar.

M-am uitat speriata la el. Si-a intors privirea catre mine si ma privi cu compasiune.

- Ah, imi pare rau. Nu am vrut sa aflati chiar asa. Nu mi-am dat seama, spuse el.

- Sa aflu ce? am intrebat eu.

- Tatal tau a fost gasit mort azi-dimineata, impuscat intr-o casa locuita de un cuib de traficanti de droguri.

- Cum? NNu. Nu se poate. E o greseala. Nu cred. Vreau sa vad. Duceti-ma acolo, va rog. Vreau sa vad cu ochii mei, va rog, l-am rugat eu plangand.

- Te duc. Imi pare rau. Sincer. Te duc imediat in Forks la morga.

Nu am mai stiut nimic. Un val de amorteala m-a cuprins si am patruns in intuneric.